Pages

Wednesday, March 18, 2015

Avantaje şi dezavantaje ale e-Learning

Avantaje şi dezavantaje ale e-Learning 


Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate, utilizatorul putând hotărî singur, data şi ora la care se implică în activitatea de instruire. 

Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje:• independenţa geografică, mobilitatea – ai acces la materialele educationale oriunde;• accesibilitate online – nu există dependenţă de timp; • prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional; • individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm şi stil propriu de asimilare şi se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele;• metode pedagogice diverse – parcurgerea materialelor didactice, realizarea proiectelor, evaluarea online şi certificarea programului ; • administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor şi a serviciilor oferite în reţea; • costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare nu sunt ieftine. Totuşi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri, cazarea şi masa subiecţilor; • timp redus de studiu – pe care il poti face fara a renunta la o slujba sau alte activitati;• interacţiuni sincrone şi asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori şi instruiţi se pot completa; • tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, şi evaluări formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către evaluatorii cei mai avizaţi; • dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale. 


Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt: 

• rata mare de abandon a studenţilor – acest tip de educaţie la distanţă necesită eforturi consistente şi susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul instrucţional. Studenţii trebuie să fie extrem de motivaţi, altfel se instalează fenomenul de abandon şcolar care este mult mai frecvent în educaţia la distanţă decât în învăţământul tradiţional. După studiile făcute de Rovai, există câţiva factori care pot influenţa abandonul şcolar şi care pot fi exploataţi pentru a limita această tendinţă: prezenta (sala virtuala); egalitatea (instructorul trebuie sa fie prezent si pentru altii); grupuri de lucru cât mai mici ( pentru o mai buna împărţire a sarcinilor şi activităţilor); stilul de predare şi gradul de însuşire (cursuri online specifice acestui tip de educaţie şi care să se adapteze cunoştinţelor subiecţilor).
• necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune instalarea de aplicaţii sau medii adiţionale care presupun cunoştinţe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicaţiei, realizarea unui kit de instalare şi a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcţiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reţinere în utilizarea acestora şi, în consecinţă, este diminuată eficienţa sistemului în sine.
• costuri mari pentru proiectare şi întreţinere (cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare). Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt net mai mici. 


Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja funcţionale a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii şi, respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de educaţie.  

Bibliografie: http://www.racai.ro/media/Referatul1-IulianaDobre.pdf

Saturday, March 14, 2015

LEGE 221 /2010- pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

Aceasta lege se adreseaza persoanelor cu dizabilităţi care includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.


LEGE 221 /2010

pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    ART. 1
     Se ratifică Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, numită în continuare Convenţie, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, intrată în vigoare la data de 3 mai 2008.

    ART. 2
     În temeiul art. 33 din Convenţie, se desemnează Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap în calitate de autoritate centrală de coordonare privind implementarea Convenţiei.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
THE DIFFERENT LEARNING STYLES

Fiecare cursant este diferit. Timpul necesar pentru a învăța o limbă depinde de o serie de factori:
• Cât de aproape noua limbă este limba ta maternă a sau alte limbi pe care le cunoașteți;
• Cat de complexa este  limba;
• Câte ore pe săptămână vă dedica la învățarea limbii;
• care sunt  resursele disponibile  de învățare a limbilor
• motivația ta



ușor
Limbi strâns legate de limba engleză. Aceste limbi sunt: spaniolă, portugheză, franceză, italiană, română, olandeză, suedeză, Afrikaans, și norvegiană. Puteți obține competență lingvistică în 23-24 săptămâni sau 575-600 de ore de clasă.
mediu
Limbile cu diferențe semnificative din limba engleză. Aceste limbi sunt: hindi, rusă, vietnameză, turcă, poloneză, thailandeză, sârbă, greacă, ebraică, și finlandeză. Puteți obține competență lingvistică în 44 de săptămâni sau 1110 de ore de clasă.
greu
Limbile care sunt dificil de vorbitori nativi de limba engleză. Aceste limbi sunt: arabă, chineză, japoneză, coreeană și. Puteți obține competență lingvistică în 88 de săptămâni sau 2.200 de ore de clasă.

Din punctul meu de vedere, pentru noi, francofonii cele mai usor de invatat sunt limbile care au radacinile in latina: italiana, spaniola, portugheza, franceza, in ceea ce priveste gradul mediu si greu de invatare seaman cu cele prezentate in studiu.
INSIDE THE BRAIN OF A STRUGGLING READER


Wednesday, March 11, 2015

Profesorii din România vor începe să predea cu ajutorul aplicaţiilor Google şi al tablelor digitale

Profesorii din România vor începe să predea cu ajutorul aplicaţiilor Google şi al tablelor digitale
11 mai 2014Autor: Ioana Nita
Profesorii din Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna“ din satul Roşu, comuna Chiajna au demonstrat ieri într-o conferinţă cum se pot folosi în clase aplicaţiile din suita „Google Apps for Education“

Circa 40.000 de profesori din România, aproape 10% din totalul personalului didactic la nivel naţional, vor fi instruiţi în următorii doi ani de Google pentru a le putea preda elevilor cu ajutorul aplicaţiilor online şi al dispozitivelor tehnologice de ultimă generaţie precum table interactive cu videoproiector.